[ISTORIE] Al Treilea Razboi Mondial

[AKA Florin]

Al Treilea Război Mondial (engleză : World War 3, prescurtat WW 3 sau WWIII ) este o noțiune care desemnează un eventual război global, care ar urma să fie purtat la scară globală și care ar avea loc ca o continuare a celui de-Al Doilea Război Mondial. Termenul a fost utilizat încă din 1941. Unii istorici consideră că al treilea război mondial s-a desfășurat ca Războiul Rece prin conflicte proxy limitate la scară mică în toate țările din lumea a treia duse între Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. Acesta a început în 1945 când a fost proiectată "Cortina de fier" dintre Germania de Est și statele din Europa de Est stăpânite de sovietici și Germania de Vest și Europa de Vest aflate sub influența americanilor și s-a încheiat odată cu prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din 1991. Alții consideră că cel de-al patrulea război mondial se petrece deja , Războiul împotriva terorismului declanșat din anul 2001, după Atentatele din 11 septembrie 2001 din New York City, sau Al Doilea Război Rece izbucnit în anul 2014 după Anexarea Crimeei de către Federația Rusă și desfășurat prin operațiuni de amploare sau intervenții limitate prin Orientul Mijlociu și Apropiat, respectiv Africa de Nord.

Savanți ca Albert Einstein (considerat drept unul dintre proiectanții teoriei relativității și al echivalenței masă-energie ) consideră însă că al treilea război mondial va fi un conflict ce va depăși toate războaiele la un loc la impactul distructiv după dezvoltarea armelor nucleare de la finalul celui de-al doilea război mondial. Armele nucleare au capacitatea de a devasta Pământul, riscul unui război atomic fiind prăbușirea civilizației umane și chiar dispariția vieții. Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui război nuclear căci acesta duce la anihilarea totală a inamicilor dintr-o țară, ci și distrugerea totală a așezărilor umane, lăsând în urmă radiații, de aceea războiul nuclear nu se poate încheia imediat cu o ocupație strategică a unui stat și a resurselor sale spre deosebire de un conflict militar clasic. Singurul conflict nuclear care s-a petrecut în istorie a fost bombardarea nucleară a Imperiului Japonez de către Statele Unite ale Americii la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, orașele Hiroshima și Nagasaki fiind distruse, rezultând peste 200 000 de morți , radiațiile provocând efecte negative pe termen lung precum îmbolnăvirea a multor japonezi de cancer și leucemie. Ca reacție la impactul nimicitor al bombelor nucleare, Albert Einstein spunea "Nu știu cum se va lupta în al treilea război mondial, dar pot să vă spun ce vor folosi în al patrulea - pietre!", iar Robert Oppenheimer, care a dezvoltat si a testat prima bombă nucleară în cadrul Proiectului Manatthan și testului Trinity, a declarat "Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor". Accidente nucleare ca Accidentul nuclear de la Cernobîl, Ucraina sau Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi, au provocat numeroase victime pe termen lung și deteriorarea mediului cu radiații, zonele afectate devenind nelocuibile. Un război nuclear dus la scară mare în care ar implica sute de explozii nucleare și distrugerea multor orașe și obiective inflamabile ar putea provoca o îndelungată iarnă nucleară - atmosfera va fi acoperită de fum și nori radioactivi care vor bloca lumina Soarelui timp de câteva luni sau ani, temperaturile vor scădea drastic, stratul de ozon se va subția, toată apa va fi contaminată, iar aerul va fi irespirabil și toxic. Apoi vor urma 3 ani de vara nucleară când se va genera efectul de seră. Ecosistemul se va prăbuși și toate formele de viață de la suprafață vor dispărea. Mulți oameni bogați și-au construit buncăre de lux subterane menite să-i adoposteasca chiar și pentru câteva generații cu toate că solul va fi prea erodat pentru a mai fi cultivabil. Vegetația își va putea reveni abia după câteva milioane de ani. Conform unor statistici, dintr-un maxim de 70.300 de arme nucleare active în 1986, din 2019 există aproximativ 3.750 de focoase nucleare active și 13.890 de focoase nucleare totale în lume. Multe dintre armele dezafectate au fost pur și simplu depozitate sau parțial demontate, nu distruse. Din 1945, peste 2000 de teste nucleare au fost efectuate în întreaga lume prin zone nelocuite și special amenajate. Federația oamenilor de știință americani estimează că Rusia deține 6.800 de arme nucleare, în timp ce Statele Unite au 6.185; Rusia și S.U.A. au fiecare 1.600 de focoase nucleare strategice desfășurate activ. Franța , Marea Britanie, China, India , Israel, Pakistan, Coreea de Nord au devenit puteri nucleare, deținând zeci sau sute de focoase nucleare și efectuând teste nucleare.

De asemenea, se ia în calcul războiul biologic care poate provoca foarte multe victime, lăsând infrastructura, resursele și rutele intacte. Există teama că un virus fabricat poate scăpa accidental sau poate fi eliberat intenționat, iar dacă acesta va suferi mutații genetice după agentul infestat, se va adapta să infesteze și toate celelalte specii, iar găsirea unui vaccin sau antidot ar putea dura foarte mult timp. Nu au fost desfășurate războaie biologice în perioada curentă, dar există date istorice care atestă că mongolii au catapultat cadavre infestate de ciumă bubonică asupra orașului Caffa din Crimeea, care s-a răspândit în toată Europa, provocând moartea a 25 milioane de europeni în anii 1346-1353. În ciuda semnării acordului din 1972 de a pune capăt producției de bio-arme, guvernul Uniunii Sovietice a avut un program activ de arme biologice care a inclus producția de sute de tone de antrax după această perioadă. La 2 aprilie 1979, o parte din cei peste un milion de oameni care trăiau în Sverdlovsk (acum Ekaterinburg, Rusia), la aproximativ 1.370 de kilometri la est de Moscova, au fost expuși la o eliberare accidentală de antrax dintr-un complex de arme biologice situat în apropiere.Cel puțin 94 de persoane au fost infectate, dintre care cel puțin 68 au murit. Antraxul a fost utilizat ca armă de bioterorism la atacurile teroriste din 2001 în Statele Unite, sporuri de antrax fiind livrate scrisori poștale, 22 de oameni fiind infectați, dintre care cinci au murit. Sunt speculații că Pandemia de coronaviroză (COVID-19) din 2020 ar fi fost provocată dupa ce virusul SARS-COV 2 ar fi scăpat accidental sau a fost eliberat intenționat dintr-un laborator biologic din China.

De asemenea, mai este luat în vedere și războiul chimic care presupune folosirea de arme chimice ce pot ucide populații întregi prin gaze toxice eliberate și răspândite pe calea aerului , nelăsând urme pe termen lung precum radiațiile provocate de războiul nuclear sau epidemia declanșată de războiul biologic. Lasă infrastructură intactă, iar gazele și substanțele chimice se pot disipă după un timp scurt după ce au ucis țintele, pentru că apoi statul respectiv, cu toată infrastructura și resursele sale să între sub controlul atacatorilor. Neavând un impact distructiv că războiul nuclear sau cel biologic, există o probabilitate foarte mare ca cel de-al treilea război mondial să fie de natură chimică. În istoria curentă s-au purtat multe războaie chimice: Primul Război Mondial în care germanii și francezii au folosit clor, fosgen, iperită și alte gaze iritante ce au dus la moartea a peste 1 milion de soldați pe Frontul de Vest, inclusiv peste 200 000 de civili, Al Doilea Război Mondial, când germanii naziști foloseasu monoxid de carbon și acid cianhidric pentru a-i gaza pe deținuții evrei, Războiul din Vietnam din anii 1959-1975 când forțele aeriene americane au bombardat Vietnamul de Nord controlat de comuniști cu napalm, un amestec incendiar și erbicidul agentul portocaliu, din cauza cărora generații de copii nord-vietnamezi s-au născut cu tumori, cancer și maltformatii, Războiul Iran-Irak, din anii 1980-1988, în care forțele irakiene au folosit iperită ducând la moartea a 50 000 de iranieni, și Războiul Civil Sirian (2011-prezent) unde forțele regimului condus de Al-Assad a folosit gaz sarin asupra protestatarilor și rebelilor sirieni.

Sunt scenarii Science Fiction care susțin că următorul război mondial ar putea fi chiar cibernetic, unul în care hackerii să spargă bazele militare și rețelele electrice pentru a perturbă infrastructură țărilor-țintă. Un atac cibernetic de amploare a avut loc pe 12 mai 2017, și a infectat peste 230.000 de calculatoare din 150 de țări, software-ul cerând o răscumpărare plătibilă în criptomoneda Bitcoin, printr-un mesaj tradus în 28 de limbi. Atacul a fost descris de către Europol ca fiind de o scară fără precedent. Sunt și scenarii ca cele din filmul Terminatorul 2: Ziua Judecății în care roboții, fabricați și coordonați de o inteligență artificială numită Skynet, bazată pe o rețea neuronală de computere și sateliți creată de Cyberdyne Systems Corporation pentru Comandamentul Aerian Strategic Nord American, extermină omenirea. Deși s-au făcut progrese în domeniul inteligenței artificiale și roboticii, încă suntem departe de momentul când inteligență artificială ar putea avea capacitatea egală cu cea a inteligenței umane și roboții ar putea să ne asalteze.

Atacurile cibernetice efectuate de China sau Rusia asupra Occidentului au un impact devastator asupra economiei care are la bază tehnologiile informatice. Un război comercial și economic precum blocade sau implementarea unor tarife poate fi la fel de devastator pentru populație precum un război convențional, căci perturbă economia , nivelul de trăi și stabilitatea socială și politică dintr-un stat supus blocadei.

O altă armă de distrugere în masă ar fi bomba cinetică ca "Lazy Dog bomb" folosită în războaiele din Coreea și Vietnam. S-a speculat o armă cinetică ipotetică care ar putea fi lansată de pe orbita planetei pe suprafața planetară ca un proiectil inert, dar cu putere distructivă la impact din energia cinetică acumulată de viteza de cădere extrem de mare . O altă super-armă de temut ar fi fasciculul de particule care folosește energia mare a particulelor atomice sau subatomice pentru a deteriora o țintă prin perturbarea structurii sale atomice și moleculare. De asemenea, armele laser cu energie direcționată sau armele electromagnetice ce pot distruge rețelele electrice sunt încă în stadiul experimental, urmând într-un viitor apropiat să fie implementate ca arme militare practice. Aceste arme utilizate într-un conflict la scară mondială ar putea avea un impact nimicitor asupra planetei aidoma unui bombardament nuclear.

Se credea la începutul secolului 20 că Primul Război Mondial (1914-1918) care s-a desfășurat predominant în Europa, Africa și Orientul Mijlociu va fi războiul care va încheia toate războaiele după un mileniu de conflicte între puterile europene, fiind denumit și "Marele Război", și se presupunea că nu va mai exista un alt război de o asemenea magnitudine. Începutul celui de-Al Doilea Război Mondial în 1939, care s-a întins în Europa, Asia, Africa, Orientul Mijlociu, Australia, precum și în oceanele Atlantic, Pacific și Indian, a dezmințit speranța omenirii că avea să urmeze o epocă de pace. Iar pe măsură trecerii timpului, armele devin tot mai distructive și numărul de victime crește tot mai mult. Dacă în războaiele Antichității și Evului Mediu se foloseau arcuri cu săgeți, sulițe, săbii, topoare, echipamente de asediu și arme incendiatoare improvizate, dar inclusiv blocada și asediul ce duceau la foamete, provocau vreo câteva mii de morți, de la apariția armelor de foc (archebuză, muscheta) și a tunurilor, războaiele moderne ca Războiul de Treizeci de Ani , Războiul de șapte ani sau Războaiele Napoleoniene au început să provoace milioane de victime. Cele două războaie mondiale au provocat 100 milioane de morți datorită îmbunătățirii mitralierelor de asalt, a rachetelor, avioanelor, tancurilor și explozibililor. De aceea există teama că Al Treilea Război Mondial ar putea provoca sute de milioane sau chiar miliarde de morți la nivel planetar, având în vedere că marile puteri militare ca Statele Unite ale Americii, China, Rusia, Franța, Regatul Unit, India, Pakistan, Israel sau Coreea de Nord dispun nu doar de forțe militare convenționale considerabile, dar și de arme nucleare, biologice, chimice sau cibernetice.

Pe durata Războiului Rece începând din 1945 și pe măsură extinderii tehnologiei nucleare, declanșarea unui Al Treilea Război Mondial era tot mai plauzibil când Uniunea Sovietică și China au testat bombe nucleare. Autoritățile civile și militare, precum și civilii din lumea întreagă au încercat să facă planuri pentru un eventual conflict, construind buncăre subterane sub locuințele lor, efectuând exerciții de adăpostire de tip "Duck and Cover". Aceștia au achiziționat provizii și echipamente de protecție. La punctul culminant al Războiului Rece, a fost calculat un scenariu denumit Distrugere reciprocă asigurată („MAD”), care a determinat că o confruntare nucleară totală ar distruge cu siguranță întreaga sau aproape toată viața umană de pe planetă. Posibilă distrugere absolută a rasei umane ar fi putut contribui la capacitatea liderilor americani și sovietici de a evita un astfel de scenariu. Apariția rachetelor balistice intercontinentale cu încărcătură nucleară ca SM-65 Atlas a determinat cele două mari puteri, SUA și URSS, să semneze tratate SALT/START pentru limitarea cursei înarmării și proliferării nucleare. După Războiul Rece, teama de un război nuclear încă persistă, Statele Unite ale Americii instaland scuturi anti-rachetă în statele membre NATO din Europa de Est ca reacție la agresiunile din partea teroriștilor islamiști, Iranului, Coreeii de Nord sau Federației Ruse.