[Stiati ca?] Muntii Apuseni sunt un lant muntos din Transilvania ?

[cosm1n.]

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.

Geneză și geologie[modificare | modificare sursă]

Carpații

Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri existente în zonă.

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureșului). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Bihor, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuș, Vad Borod, bine populate, așezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălișoara Vântului, Pasul Vârtop și Pasul vanturilor....

Diviziuni[modificare | modificare sursă]

Localizarea Apusenilor și a diviziunilor lor

Munții Crișului[modificare | modificare sursă]

Dealurile Crișene, incl. Depresiunea Beiușului, Depresiunea Vad

Munții Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)

Munții Codru-Moma (Vârful Pleșu, 1.112 m)

Munții Șes-Meseșului[modificare | modificare sursă]

Munții Meseșului (Vărful Măgura Priei 996 m)

Muntele Șes (Plopiș) (Vârful Măgura Mare, 918 m)

Depresiunea Șimleu, considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podișul Someșan

Munții Șimleu, considerați deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podișul Someșan (Vârful Măgura Șimleului, 597 m)

Masivul Bihormodificare | modificare sursă]

Munții Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)

Munții Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)

Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)

Munții Gilăului

Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)

Depresiunea Brad

Depresiunea Huedin

Munții Mureșului[modificare | modificare sursă]

Munții Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)

Munții Metaliferi

Munții Trascăului

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Ruinele cetății Bologa, la poalele Masivului Vlădeasa

Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:

Râul Someșul Mic

Râul Crișul Repede, Râul Crișul Alb și Râul Crișul Negru

Râul Barcău

Râul Arieș

Râul Ampoi

Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu

Lacul Fântânele

Lacul Tarnița

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este una temperat-continentală moderată cu nuanțe de tranziție, având și influențe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Fauna și vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița sau ursul. Recent, într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi.[1]

Popupația și așezările[modificare | modificare sursă]

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populației, fiind, totuși, cei mai populați munți de pe teritoriul României. Așezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau pășuni), în județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cascada Iadolina

Cascada Evantai

Cascada Moara Dracului

Cascada Răchițele (Vălul Miresei)

Cascada Săritoarea Ieduțului

Cascada Vârciorog

Cascada Pătrăhăițești (Buciniș)

Cetățile Ponorului

Cetățile Rădesei

Cheile Albacului

Cheile Mândruțului

Cheile Galbenei

Cheile Râmeților

Cheile Ordancușei

Cheile Turzii

Cheile Turului / Turenilor

Canion Sighiștel

Izbucul Tăuzului

Izbucul Cotețul Dobreștilor

Lacul Fântânele

Lacul Floroiu (Valea Drăganului)

Lacul Leșu

Lacul Tarnița

Peștera Coiba Mare

Peștera Coliboaia

Peștera Hodobana

Peștera Meziad

Peștera Măgura

Peștera Porțile Bihorului

Peștera Poarta lui Ionele

Peștera Scărișoara

Peștera Drăcoaia

Peștera Pișolca

Peștera Urșilor

Peștera Huda lui Papară

Peștera Poarta Zmeilor

Peștera Vârtop

Peștera Vântului

Piatra Galbenei

Rezervația naturală Padiș

Țara Moților

Vârful Bihorul

Vârful Gaina

Vârful Curcubăta Mică

Vârful Tăul Mare

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali

Munții Carpați

Carpații Orientali

Carpații Meridionali

Țara Moților

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ http://www.travaux.r...594-529-540.pdf

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Geologia Munților Apuseni, Virgil Ianovici, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976\

sursă ->https://www.travlocals.com